Dănuţ: Poti să îmi dai măr, banană, portocală şi pepene pe o farfurie?
Eu: Vrei salată de fructe?
El: Nuuu, vreau să le tai şi să le pui pe o farfurie
Eu: OK. Dar asta se numeşte salată de fructe
El: Biiinee, salată de fructe. Dar fără salată (verde n.r.)!!
Eu: Sigur, doar cu fructe
El: Dacă e fără salată, putem să-i spunem pepene de fructe?
Şi-a luat toate măsurile să se asigure că niciun fir de salată nu a călcat nici măcar cu numele în gustarea lui. Pe care când i-am adus-o a exclamat fericit: "ieeei, pepene de fructe!!" Deci se pare că îi putem spune şi aşa :))
joi, 22 mai 2014
luni, 10 februarie 2014
Danut si surprizele
Dănuţ a înţeles conceptul de surpriză şi îi place foarte tare să facem surprize. Dar mai avem un pic de lucru cu implementarea lor.
De exemplu: Cu câteva zile înainte de Crăciun, m-am dus cu el la librărie să îi luăm un cadou lui tati. Ca să nu stricăm surpriza, am stabilit cu Dănuţ că, dacă întreabă tati unde am fost, îi vom spune că am fost doar la Mega Image, ca să nu se prindă că am fost să îi luăm cadou. Vine seara, vine tati de la serviciu şi copilul spune repede: "bună tati, să ştii că am fost doar la Mega Image!". L-a dus însă capul să ascundă cărţile pe care şi le-a luat el, ca să nu le vadă tati şi să îşi dea seama unde am fost.
Sau: Era ziua mamei. Mama era la noi, în sufragerie. Îl chemăm în taină pe Dănuţ să îi ducă el prajitura cu lumânări luată pe post de tort. De cum intră în bucătărie şi vede prăjitura, Dănuţ exclamă: wooow, tooort! Noi îi facem repede semn să tacă şi el se prinde că e o surpriză pentru Buni, aşa că adaugă: "ah, scuze Buni, de fapt nu avem nimic aici".
De exemplu: Cu câteva zile înainte de Crăciun, m-am dus cu el la librărie să îi luăm un cadou lui tati. Ca să nu stricăm surpriza, am stabilit cu Dănuţ că, dacă întreabă tati unde am fost, îi vom spune că am fost doar la Mega Image, ca să nu se prindă că am fost să îi luăm cadou. Vine seara, vine tati de la serviciu şi copilul spune repede: "bună tati, să ştii că am fost doar la Mega Image!". L-a dus însă capul să ascundă cărţile pe care şi le-a luat el, ca să nu le vadă tati şi să îşi dea seama unde am fost.
Sau: Era ziua mamei. Mama era la noi, în sufragerie. Îl chemăm în taină pe Dănuţ să îi ducă el prajitura cu lumânări luată pe post de tort. De cum intră în bucătărie şi vede prăjitura, Dănuţ exclamă: wooow, tooort! Noi îi facem repede semn să tacă şi el se prinde că e o surpriză pentru Buni, aşa că adaugă: "ah, scuze Buni, de fapt nu avem nimic aici".
Abonați-vă la:
Postări (Atom)