Ar fi mult mai simplu daca ar fi. Dar nu este. Ba chiar mi se pare ca, cu cat aflam mai multe despre cresterea copilului, cu atat stim mai putine. Pentru ca parintii nostri nu aveau acces la atata informatie, si au fost mult mai linistiti. Si desi acum blamam metodele "invechite" pe care ei le foloseau, faptul ca am ajuns cu totii la maturitate si avem o parere despre cum se creste un copil este un indicator clar ca nu au facut o treaba asa de rea.
Acum insa, pare ca fiecare decizie pe care o iei pentru copilul tau ii va afecta in mod iremediabil viitorul. De la cand si cu ce sa incepi diversificarea, la cat de gros sa il imbraci cand il scoti afara, la controversatele vaccinuri, nimic nu mai e simplu. Si, pana la varsta la care o persoana poate decide pentru ea insasi, parintii sunt fortati sa ia aceste decizii pentru copiii lor. Exceptand dezaxatii care isi abuzeaza copiii fizic si psihic, toti parintii isi doresc ce este mai bun pentru copiii lor si iau toate deciziile crezand ca acea decizie este cea corecta, pe baza pregatirii lor, culturii din care provin, nivelului de inteligenta si experientelor anterioare proprii. Insa pentru fiecare decizie pe care o va lua, este imposibil sa nu se gaseasca cineva care sa ii spuna ca trebuia sa procedeze altfel. Nici macar pediatrii nu se pot pune intru totul de acord si dau sfaturi contradictorii. De aceea este important sa gasiti un pediatru in care sa aveti incredere, si cand nu stiti ce sa faceti, sa mergeti linistiti pe mana lui.
Eu stiu ca voi lua decizii gresite. Poate am si luat deja. Sper insa, pentru ca iau meseria de parinte foarte in serios, ca aceste greseli vor fi minore. Si sper ca Danut ma va ierta pentru fiecare greseala pe care o comit cu toate intentiile mele bune. Insa imi asum acest lucru. Cred ca a ne asuma ca nu suntem atotstiutori este deosebit de important, si pentru copil, care trebuie si el sa isi accepte conditia de om imperfect, dar si pentru parinte, care devine mai atent la ce face cand stie ca nu stie tot. O fi muscat Eva din fructul cunoasterii, dar poate ca trebuia sa mai ia o gura daca tot s-a apucat, caci eu as fi vrut sa am certitudini in multe alte privinte decat aceea ca este rusine sa umbli dezbracat :-)
Asadar, persoana care imi lasa comentarii la subiectul cu vaccinurile spunand doar "imi pare rau pentru tine. sincer", este rugata sa... nu-i mai para rau pentru mine. Pentru ca daca nu cumva are o dovada incontestabila cum ca ea are dreptate si eu ma insel, oricare dintre noi poate avea dreptate. Asteptati mai intai sa dau gres iremediabil inainte de a ma compatimi. Caci altfel e pacat de timpul pierdut compatimindu-ma pentru lucruri care s-ar putea sa nu se dovedeasca niciodata a fi gresite.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu