Stâlceli haioase

-Mă încalci?
-Poftim?!
-Mă încalci?
-Adică să te încalţ?
-Nuuu, adică să îmi faci hainele să fie călcate

-----------------------------------------


În taxi. GPS-ul zice "În 30 de metri viraţi la dreapta". Dănuţ mirat "Hei, de ce să fim piraţi la dreapta?!"

----------------------------------------

Tot în taxi. Un taxi oarecare. Dănuţ e supărat că nu mergem cu domnul Cornet. Domnul Cornel e taximetristul lui preferat.


-----------------------------------------

Repetam cifrele. Îl întreb de o cifră, zice că nu o ştie, eu îi zic că dacă se gândeşte bine sigur o ştie. "Da, dar m-am înzăpăcit" (probabil pe sistemul m-am înzăpezit)

---------------------------------------

-Mami, uite un marţian!! Întorc entuziasmată capul să văd ciudăţenia. Dar era doar un dalmaţian.

Discuţii în parc, la 4 ani

- Când vin ţânţari (n.r adică purici) la căţelul lui Buni, Buni le dă o pastilă care goneşte ţânţarii. şi pastila merge şi la picioare, şi la mâini, şi la burtică, şi la puţa căţelului ca să îl protejeze
- Şi la puţă?
- Da. Şi căţeii au puţă, ştii? Ca să facă pipi
- Aşa e. Dar doar căţeii băieţei. Fetiţele nu au puţă.
- Nuuuu, doar băieţii au puţă. Fetiţele au doar fund. Dar şi băieţii au fund, să facă caca atunci cănd rămân fără pipi

...........

Vede un bărbat cu o bluză cu dungi gri şi negre

- Mamiii, omul ăla de ce s-a deghizat în hoţ?

...........

Voia sa mergem la un loc de joacă unde mai fusese cu tati. Eu credeam că se referă la altul, aşa ca ne contraziceam în ce direcţie trebuie să mergem. Îl sun pe tati şi aflu că are dreptate copilul

- Veeezi, ţi-am spus eu că fetiţele nu se pricep la găsit drumul. Doar băieţii se pricep (deci anumite prejudecăţi sunt înnăscute. Nu că nu ar avea dreptate, cel puţin în cazul mamei lui)

...........

După 3 ore de parc, îi spun să mergem acasă, că trebuie să fac pipi

- Am o idee*. Poţi să faci pipi la copac.


* Am o idee = printre cele mai periculoase cuvinte ce pot ieşi din gura unui copil

PS: Toate discuţiile de mai sus au avut loc în aceeaşi zi. În caz că aveaţi dubii.

Ce înţeleg ei

Am fost azi să facem nişte analize uzuale. I-am explicat cu o seară înainte ce urmează să se întample a doua zi, că o să îi ia doamna asistentă puţin sânge şi o să se uite la el prin microscop, să vadă dacă e sănătos, dacă mănâncă suficiente fructe şi legume etc.

De dimineaţă a fost puţin emoţionat, nu a spus mai nimic pe drumul spre policlinică, dar recoltarea a mers bine, nu a plâns deloc voinicul. După ce am plecat de la cabinet îmi spune încântat: "Ce bine că mi-a scos sângele, acum nu o să îmi mai curgă sânge când mă lovesc".

Mda... nu chiar :))

Ce faceţi dacă se pierde copilul?

Nu m-am pierdut niciodată de mama când eram copil şi am crezut până nu demult că un părinte responsabil nu are cum să îşi piardă copilul. Părinţii cu copii mai mari mi-au explicat însă că se poate întâmpla şi că e mai bine să înveţi copilul ce să facă în caz că se rătăceşte decât să ai impresia că ţie nu ţi se poate întâmpla. Adevărat. Mai ales că în ultimul timp consider că am un copil suficient de mare încât să mă pot întoarce 3 secunde cu spatele la el, dar îmi dau seama că asta creşte riscul de a ne rătăci unul de altul la un moment dat.

Aşa ca l-am luat la vorbă. I-am spus că dacă vreodată se pierde de mine, să nu se sperie, pentru că sigur mami îl caută şi îl va găsi repede. Să nu mă caute el, ci să rămână pe loc, pentru că aşa îl voi găsi mai repede. Apoi i-am lipit pe toţi pantofii etichete speciale cu numele lui şi numărul meu de telefon. I-am spus că dacă se pierde, să se ducă la o femeie, să îi spună că s-a pierdut şi să o roage să mă sune. Apoi să se descalţe ca să îi da femeii numărul de telefon :))

În teorie, sunt mai liniştită. Am exersat cu el şi pare că ştie ce trebuie să facă. Nu ştiu dacă va ţine minte ce i-am spus dacă într-o zi chiar se va rătăci, dar eu sper că da. De fapt, sper că nu se va rătăci.

PS1. Da, l-am învăţat adresa, dar mi se pare prea mic să îl ajute cu ceva această informaţie. Adica dacă se pierde prefer să stea pe loc să îl caut eu sau adultul însoţitor, nu să plece cu un străin spre casă, unde poate nu e nimeni.

PS2. Etichetele le iau de aici, sunt foarte rezistente. Au şi etichete pentru haine, care se aplică cu fierul de călcat, şi etichete pentru pus pe obiecte