vineri, 1 iunie 2012

Danut la 3 ani

La 3 ani, esti aproape ca un om. Aproape ca te descurci singur. Aproape ca parintii pot respira.

La 3 ani, Danut se dezbraca si se descalta singur, inclusiv (de fapt, mai ales) atunci cand nu trebuie. Cu imbracatul mai greu, isi pune chilotii si pantalonii, dar de multe ori cu fata in spate. La capitolul bluze mai avem de lucru.

Stie culorile, desi mai incurca verde cu albastru si (culmea) alb cu negru. Stie sa numere pana la 10 in romana si in engleza, si descrescator de la 5 la 1 in romana.

Stie ca traversam doar la culoarea verde a semaforului si e in general atent cand traversam strada. Stie care e stanga si care e dreapta (spre deosebire de mine).

Laptele a ramas alimentul lui preferat, noroc ca merge la gradi si acolo mananca de toate. Doarme relativ bine noaptea, depinde cu ce comparam :)

Ii plac jucariile. Mult. Ceea ce e in avantajul nostru, cand nimic altceva nu functioneaza, putem sa negociem cu jucarii (urat, infiorator, groaznic... stiu).

A inceput sa se uite la desene, dar tot nu are rabdare mai mult de jumatate de ora. Ceea ce e bine, zic eu. Preferatele lui sunt Chuggington, Mickey Mouse Clubhouse, Bob the Builder, Pompierul Sam, Micile genii.

Tot nu are rabdare sa ii citesc. Imi ia cartea si se face ca citeste el, o inchide, o ascunde... prefera sa ne alergam, gadilam, iubim. Dar daca ii citesc in timp ce se joaca e atent si imi pune intrebari. Nu ii place sa coloreze/deseneze si nici talent nu are (nici nu ar fi avut de unde sa il mosteneasca). In schimb, ne uimeste cu talentul lui la muzica. Mai exact, cu urechea muzicala. Sper sa il mosteneasca pe tati si sa cante la (macar) un instrument, noi o sa il incurajam in acest sens.

E in continuare foarte activ, se catara, sare, alearga, danseaza, nu sta locului. Vorbeste mult, dar stalcit. Inca are probleme la a spune C si F si de multe ori imi da impresia ca nici nu se agita sa spuna cuvintele corect, le trateaza cu superficialitate. Eu insa inteleg ce spune, desi uneori ma simt de parca am invatat inca o limba straina, doar de noi stiuta (ca mai toate mamele, presupun).

E vesel. Canta mult. Rade colorat. Are simtul umorului. Ne pacaleste. Ne ia in brate si ne spune "te ubes". Ne pupa. Ne loveste, apoi pupa ca sa treaca.

E empatic. La gradinita e psihologul de serviciu, merge la copiii nou-veniti care plang si le spune ceva, el stie ce, dar functioneaza.

E bland. Nu a batut niciodata un copil, nu s-a certat pe jucarii, prefera sa cedeze el. Nu e meritul educatiei noastre, asa e el.

E creativ. Are o imaginatie foarte bogata si ne uitam fascinati la el cum creaza scenarii si ce frumos se joaca.

E...Danut. E Danut la 3 ani :)



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu