Doctorii, prietenii nostri

Tocmai am depasit primul episod de boala de iarna asta. A debutat saptamana trecuta intr-o seara cu febra, apoi au venit si mucisorii grosi si galbeni si au urmat scaunele moi. Primul instinct a fost sa nu ma duc la doctor. La urma urmei, nu era ceva ce nu mai vazusem si stiam ce am de facut: antitermic pentru febra, probiotic si hidrasec pentru scaunele moi, ser fiziologic si aspirat (eventual si picaturi) pentru nasuc. Am ales totusi sa ma duc, si bine am facut, pentru ca asa a depistat doamna doctor o otita in stadiu incipient si i-am putut da copilului tratamentul adecvat. Astazi, cand am fost la control si ni s-a confirmat ca totul e bine acum, m-am felicitat pentru decizia inspirata de a merge la doctor la timp si m-am intrebat inca o data de ce o fi asa de la moda sa injuri medicii si medicina.

De curand blogosfera s-a inflamat pentru ca cei de la Maternitatea Regina Maria au reactionat cu ... prudenta cand s-au trezit la usa cu o lauza care tocmai nascuse acasa un copil. Eu inca nu inteleg de ce ar alege cineva sa nasca acasa, desi argumentele le-am auzit. Apoi, o prietena care e oftalmolog imi spune ca ea le prescrie copiilor picaturi, iar mamele aleg sa ii trateze punandu-le in ochi lapte matern. Huh?! O cunostinta imi zice ca ea nu merge cu copilul la doctor decat daca face timp de 3 zile temperatura apropiata de 40 de grade, pentru ca doctorii ...(am uitat care era argumentul, dar ceva de rau la adresa doctorilor). Despre miscarea antivaccinare nici nu mai vreau sa pomenesc, pentru ca atat am auzit despre ea, ca pana si in sufletul meu a ajuns sa incolteasca un strop de teama.

Eu pot sa inteleg scarba provocata de faptul ca unii medici nu stiu meserie. Ca fac afaceri cu firmele producatoare de medicamente si prescriu tratamentul in functie de asta. Sau ca asteapta spaga. Dar solutia nu e sa boicotam sistemul medical in detrimentul sanatatii noastre si a copiilor nostri. Solutia e sa ii cautam pe acei doctori care au ales sa faca aceasta meserie cu responsabilitate si pasiune, din dorinta de a avea grija de oameni. Acesti oameni exista, trebuie doar sa alegem sa ii cautam, in loc sa improscam cu noroi in toata aceasta categorie profesionala.

As vrea doar sa spun atat: Suntem rasfatati! In timp ce noi decidem ca e zen sa nastem acasa printre lumanari parfumate, intr-un alt colt al lumii sunt femei care mor la nastere pentru ca nu au parte de ingrijirea medicala de care au nevoie. In timp ce noi alegem sa nu ne vaccinam copiii, in alte zone ale lumii mii de copii mor anual pentru ca nu au acces la vaccinuri. In timp ce picuram laptele matern in ochiul copilului, alti oameni nu au vazut in viata lor o farmacie. Asta nu inseamna ca nu e dreptul cui vrea sa se trateze exclusiv cu buruieni, daca asa se simte bine. Dar nu e asa ca e reconfortant sa stii ca atunci cand papadia te dezamageste, cel mai apropiat cabinet medical e la o distanta rezonabila? Si asta e un lux pentru care milioane de oameni ar da orice, dar nu il au!