miercuri, 31 iulie 2013

Dileme existenţiale la 3-4 ani

Dănuţ refuză să accepte faptul că el a fost la mine în burtă. E o informaţie prea greu de procesat pentru el. Aşa că îşi crează singur alte variante legate de venirea pe lume.

Când i-am arătat o poză cu mine gravidă, în spital, în ziua în care urma să nasc şi i-am arătat cu degetul că el era acolo, indicându-i burta, m-a întrebat dacă se ascunsese de doctor sub rochia mea.

Altă dată, când într-un moment de afecţiune i-am spus ca e exact copilul pe care mi l-am dorit, a ajuns la concluzia că înseamnă că ni l-a adus Mos Crăciun. Corect! Căci cine altcineva, dacă nu Moş Crăciun, îţi aduce exact ce îţi doreai?

Dar nici teoria asta nu a fost de durată, pentru că la ceva timp după aia ne-a întrebat de unde am luat materiale să îl construim pe el. Huh?

Apoi s-a gândit mai bine şi a ajuns la concluzia că de fapt el ne-a făcut pe noi. Pentru că nu avea niciun părinte până să ne facă pe noi (am fost promovaţi de curând la gradul de părinţi, până acum eram oamenii lui).

Aştept cu interes următoarele teorii. Ah, cât despre animale, toate au ieşit din ou. Nu l-am întrebat şi oul de unde a ieşit. Iar porcul face carne aşa cum vaca face lapte şi ar dori să ştie ce animal face porumb.

Va urma... cu siguranţă va urma.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu